NEXIUM 10 mg prospect pret compensat

Saitul care te invata cum sa nu te lasi jecmanit in farmacie, pret compensat, necompensat, pret de referinta, echivalentele medicamentului, prospect …







NEXIUM 10mg – prospect

Avertisment!
NEXIUM 10mg gran. gastrorez. pt. suspensie orala este un medicament.
Folositi NEXIUM 10mg gran. gastrorez. pt. suspensie orala doar daca v-a fost prescris de un medic.



REZUMATUL CARACTERISTICILOR MEDICAMENTULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nexium 10 mg granule gastrorezistente pentru suspensie orală, plic
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare plic conţine: esomeprazol 10 mg (sub formă de magneziu trihidrat).
Excipienţi cu efect cunoscut
Fiecare plic conține 6,8 mg sucroză şi 2,8 g glucoză.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Granule gastrorezistente pentru suspensie orală, plic.
Granule fine de culoare galben-pal. Pot fi vizibile şi granule brune.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Nexium suspensie orală este indicat pentru:
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 11 ani.
Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)
– tratamentul esofagitei erozive de reflux diagnosticată endoscopic
– tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE)
Copii cu vârsta peste 4 ani
În combinaţie cu antibiotice în tratamentul ulcerului duodenal cauzat de Helicobacter pylori
Adulți și adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
În ceea ce priveşte indicaţiile pentru pacienţii cu vârsta peste 12 ani, recomandările sunt făcute în
Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru comprimatele gastrorezistente de Nexium.
Nexium suspensie orală poate fi de asemenea, utilizat de pacienţii care au dificultăţi la înghiţirea
comprimatelor gastrorezistente de Nexium în formă dispersată.
2
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 11 ani cu greutate ≥ 10 kg
Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)
– Tratamentul esofagitei erozive de reflux diagnosticată endoscopic
Greutate ≥ 10 – 40 kg Combinaţie cu două antibiotice: Nexium 20 mg, amoxicilină 1 g şi claritromicină 500 mg, toate
sunt administrate împreună, de două ori pe zi, timp de o săptămână.
Copii cu vârsta sub 1 an
Experienţa tratamentului cu esomeprazol la copii cu vârsta sub 1 an este limitată şi tratamentul nu este
astfel recomandat (vezi pct. 5.1).
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
În ceea ce priveşte dozele la pacienţii cu vârsta peste 12 ani, recomandările sunt făcute în Rezumatul
Caracteristicilor Produsului pentru comprimatele gastrorezistente de Nexium.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţa renală
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală. Din cauza experienţei limitate la
pacienţii cu insuficienţă renală severă, aceşti pacienţi trebuie trataţi cu precauţie (vezi pct. 5.2).
Insuficienţa hepatică
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. Pentru
pacienţii cu vârsta ≥ 12 ani cu insuficienţă hepatică severă, nu trebuie depăşită o doză maximă de 20 mg
3
Nexium. Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1-11 ani cu insuficienţă hepatică severă, nu trebuie depăşită
doza maximă de 10 mg (vezi pct. 5.2).
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici.
Mod de administrare
Pentru o doză de 10 mg, se va goli conţinutul unui plic de 10 mg într-un pahar care conţine 15 ml apă.
Pentru o doză de 20 mg, se va goli conţinutul a două plicuri de 10 mg într-un pahar care conţine 30 ml
apă. A nu se utiliza apă carbogazoasă. Se amestecă bine conţinutul până la dispersarea granulelor şi se
lasă timp de câteva minute pentru a se îngroşa. Se amestecă din nou şi se bea în 30 minute. Granulele nu
trebuie mestecate sau zdrobite. Se clăteşte cu 15 ml apă pentru a utiliza toate granulele.
În cazul pacienţilor care au sonde nazo-gastrice sau sonde gastrice: vezi pct. 6.6 pentru instrucţiuni
privind prepararea şi administrarea.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate cunoscută la substanţa activă, la substituenţii benzimidazolilor sau la oricare dintre
excipienţi enumerați la pct. 6.1.

Esomeprazolul nu trebuie administrat concomitent cu nelfinavir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii pentru utilizare
În prezenţa oricărui simptom de alarmă (de exemplu, scădere ponderală semnificativă neintenţionată,
vărsături recurente, disfagie, hematemeză sau melenă) sau dacă se suspectează sau se confirmă prezenţa
unui ulcer gastric, trebuie exclus un proces malign, deoarece tratamentul cu Nexium poate ameliora
simptomele şi întârzia diagnosticul.
Utilizare timp îndelungat
Pacienţii trataţi timp îndelungat (în special cei trataţi mai mult de un an) trebuie ţinuţi sub supraveghere
regulată. Tratamentul de lungă durată este indicat la adulţi şi adolescenţi (în vârstă de 12 ani sau mai
mult, vezi pct. 4.1).
Tratament la nevoie
Pacienţii care primesc tratament la nevoie trebuie instruiţi să se adreseze medicului dacă simptomele lor
îşi modifică caracterul. Tratamentul la nevoie nu a fost investigat la copii şi, de aceea, nu este recomandat
la acest grup de pacienţi.
Eradicarea Helicobacter Pylori
Când se prescrie esomeprazol pentru eradicarea Helicobacter pylori trebuie avute în vedere interacțiunile
posibile dintre toate componentele triplei terapii. Claritromicina este un inhibitor potent al enzimei
CYP3A4 și contraindicațiile și interacţiunile medicamentoase ale claritromicinei trebuie avute în vedere
când se utilizează terapia triplă la pacienții tratați concomitent cu alte medicamente metabolizate pe calea
CYP3A4, cum este cisaprida.
Infecții gastrointestinale
Tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni poate determina un risc ușor crescut de infecții gastrointestinale
cum ar fi Salmonella și Campylobacter (vezi pct. 5.1).
Absorbţia vitaminei B12
Esomeprazol, ca toate medicamentele care blochează secreţia acidă, poate reduce absorbţia vitaminei B12
(ciancobalamina) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest lucru trebuie să fie luat în considerare la
pacienţii cu rezerve reduse sau cu factori de risc pentru o absorbţie redusă a vitaminei B12 în terapia pe
termen lung.
4
Hipomagneziemia
Hipomagneziemia severă a fost raportată la pacienţii trataţi cu IPP cum este esomeprazolul pe o perioadă
de cel puţin trei luni şi, în cele mai multe cazuri, timp de un an. Pot să apară manifestari severe de
hipomagneziemie, cum ar fi oboseală, tetanie, delir, convulsii, ameţeli şi aritmie ventriculară, dar acestea
pot debuta insidios şi pot să fie trecute cu vederea. La majoritatea pacienţilor afectaţi, hipomagneziemia
s-a îmbunătăţit după administrarea de magneziu şi întreruperea tratamentului cu IPP.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să ia în considerare determinarea valorilor magneziului
înainte de inițierea tratamentului şi periodic în timpul tratamentului cu IPP la pacienţii pentru care se
recomandă tratament prelungit sau care au tratament cu IPP în asociere cu digoxină sau medicamente care
pot determina hipomagneziemie (de exemplu diuretice).
Riscul de fracturi
Administrarea de medicamente inhibitoare de pompă de protoni (IPP), în special în doze mari şi pe
perioade îndelungate (peste 1 an), poate creşte moderat riscul de fractură de şold, radio-carpiană şi de
coloană vertebrală, mai ales la pacienţii vârstnici sau cu alţi factori de risc cunoscuţi. Studiile
observaţionale indică faptul că medicamentele inhibitoare de pompă de protoni pot determina creşterea cu
10-40% a riscului de fractură. În anumite cazuri, creşterea riscului de fractură este determinată de alţi
factori de risc. Pacienţii cu risc de apariţie a osteoporozei trebuie trataţi conform ghidurilor clinice curente
şi trebuie să beneficieze de un aport adecvat de vitamina D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS) Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociaţi cu cazuri foarte
rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai ales în zonele expuse la soare ale pielii, şi dacă acestea sunt însoţite
de artralgie, pacientul trebuie să se adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domenul sănătăţii
trebuie să ia în considerare oprirea administrării Nexium 10 mg, granule gastro-rezistente. Apariţia LECS
după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă de protoni poate creşte riscul de LECS în cazul
utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
Combinații cu alte medicamente
Nu este recomandată administrarea concomitentă a esomeprazolului cu atazanavir (vezi pct. 4.5). Dacă se
consideră că administrarea concomitentă a atazanavirului cu un inhibitor de pompă de protoni este
inevitabilă, se recomandă o monitorizare clinică atentă în asociere cu o creştere a dozei de atazanavir până
la 400 mg cu 100 mg ritonavir; doza de 20 mg esomeprazol nu trebuie depăşită.
Esomeprazolul este un inhibitor CYP2C19. Când se începe sau se termină tratamentul cu esomeprazol,
potenţialul pentru interacţiuni cu medicamente metabolizate prin intermediul CYP2C19 ar trebui luat în
considerare. A fost observată o interacţiune între clopidogrel şi eomeprazol (vezi pct. 4.5). Relevanţa
clinică a acestei interacţiuni este incertă. Ca măsură de precauţie, utilizarea de esomeprazol şi clopidogrel
ar trebui să fie evitată.
Atunci când esomeprazolul este prescris pentru utilizare la nevoie, trebuie luate în considerare implicaţiile
privind interacţiunile cu alte medicamente, din cauza fluctuaţiei concentraţiilor plasmatice ale
esomeprazolului(vezi pct. 4.5).
Zahăr și glucoză
Acest medicament conţine zahăr şi glucoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză,
sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau deficit de sucrază-izomaltază nu trebuie să utilizeze
acest medicament.
Interferenţa cu testele de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigațiile
pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu esomeprazol trebuie
oprit temporar, pentru cel puțin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1). Dacă, după evaluarea
inițială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA și gastrinei nu revin la valorile din intervalul de
referință, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu inhibitor de pompă de
protoni.
5
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele esomeprazolului asupra farmacocineticii altor medicamente
Inhibitori ai proteazei
S-a raportat faptul că omeprazolul interacţionează cu unii inhibitori ai proteazei. Importanţa clinică şi
mecanismele din spatele acestor interacţiuni raportate nu sunt întotdeauna cunoscute. Creşterea pH-ului
gastric în timpul tratamentului cu omeprazol poate modifica absorbţia inhibitorilor proteazei. Alte
mecanisme posibile de interacţiune sunt prin inhibarea CYP2C19.
Pentru atazanavir şi nelfinavir, s-a raportat scăderea valorilor serice la administrarea concomitentă cu
omeprazol, motiv pentru care nu este recomandată administrarea lor concomitentă. Administrarea
concomitentă de omeprazol (40 mg o dată pe zi) cu atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg la voluntarii
sănătoşi a determinat o reducere substanţială a expunerii la atazanavir (o scădere de aproximativ 75% a
ASC, Cmax şi Cmin). Creşterea dozei de atazanavir la 400 mg nu a compensat impactul omeprazolului
asupra expunerii la atazanavir. Administrarea concomitentă a omeprazolului (20 mg o dată pe zi) cu
atazanavir 400 mg/ritonavir 100 mg la voluntari sănătoşi a evidenţiat o scădere cu aproximativ 30% a
expunerii la atazanavir faţă de expunerea observată la administrarea atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg
fără administrare de omeprazol 20 mg. Administrarea concomitentă a omeprazolului (40 mg o dată pe zi)
a redus valoarea medie a ASC , Cmax şi Cmin pentru nelfinavir cu 36–39% şi valoarea medie a ASC, Cmax şi
Cmin pentru metabolitul activ farmacologic M8 a fost redusă cu 75-92. Din cauza efectelor
farmacodinamice şi proprietăţilor farmacocinetice similare ale omeprezolului şi esomeprezolului,
administrarea concomitentă a esomeprazolului cu atazanavir (vezi pct 4.4) nu este recomandată şi cu
nelfinavir (vezi pct 4.3) este contraindicată.
Pentru saquinavir (administrat concomitent cu ritonavir) s-a raportat creşterea valorilor serice (80-100%)
în timpul tratamentului concomitent cu omeprazol (40 mg o dată pe zi). Tratamentul cu omeprazol 20 mg
nu a avut efect asupra expunerii la darunavir (administrat concomitent cu ritonavir) și amprenavir
(administrat concomitent cu ritonavir). Tratamentul cu esomeprazol 20 mg nu a avut efect asupra
expunerii la amprenavir (cu sau fără administrare concomitentă de ritonavir). Tratamentul cu omeprazol
40 mg nu a avut efect asupra expunerii la lopinavir (administrat concomitent cu ritonavir).
Metotrexat
Atunci când s-a administrat împreună cu IPP, a fost raportată o creştere a nivelurilor de metotrexat la unii
pacienţi. Când metotrexatul se administrează în doze mari, poate fi luată în considerare o întrerupere
temporară a esomeprazolului.
Tacrolimus
Administrarea concomitentă de esomeprazol a determinat creșterea concentrațiilor plasmatice de
tacrolimus. Este necesară instituirea unei monitorizări intense a concentraţiilor plasmatice de tacrolimus,
precum şi a funcţiei renale (clearance-ul creatininei) şi, la nevoie, trebuie ajustată doza de tacrolimus.
Medicamente cu absorbţie dependentă de pH
Supresia acidităţii gastrice în timpul tratamentului cu esomeprazol şi alţi inhibitori ai pompei de protoni
(IPP), poate determina scăderea sau creşterea absorbţiei medicamentelor cu o absorbţie dependentă de
pH-ul gastric. Similar altor medicamente care scad aciditatea intergastrică, absorbţia medicamentelor
precum ketoconazol, itraconazol şi erlotinib poate scădea, iar absorbţia digoxinei poate creşte în timpul
tratamentului cu esomeprazol. Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg zilnic) şi dioxină la
indivizii sănătoși, a determinat o creştere a biodisponibilităţii digoxinei cu 10% (până la 30% la doi din
zece subiecţi). Toxicitatea digoxinei a fost rareori raporată. Cu toate acestea, trebuie acordată precauţie
când esomeprazolul este administrat în doze ridicate la pacienţii vârstnici. Monitorizarea terapeutică a
digoxinei trebuie întărită.
Medicamente metabolizate de către CYP2C19
Esomeprazolul inhibă CYP2C19, principala enzimă care metabolizează esomeprazolul. Astfel, când
esomeprazolul este asociat cu alte medicamente care sunt metabolizate de către CYP2C19, cum sunt
diazepam, citalopram, imipramină, clomipramină, fenitoină etc., concentraţia plasmatică a acestor
medicamente poate fi crescută şi poate fi necesară reducerea dozelor. Acest lucru trebuie luat în
considerare în special atunci când se prescrie esomeprazol pentru tratament la nevoie.
6
Diazepam
Administrarea concomitentă a 30 mg esomeprazol a determinat o scădere cu 45% a clearance-ului
diazepamului, un substrat al CYP2C19.
Fenitoina
Administrarea concomitentă a 40 mg esomeprazol a determinat o creştere cu 13% a concentraţiei
plasmatice minime a fenitoinei la pacienţii cu epilepsie. Se recomandă monitorizarea concentraţiilor
plasmatice ale fenitoinei atunci când se introduce sau se întrerupe tratamentul cu esomeprazol.
Voriconazol
Omeprazolul (40 mg o dată pe zi) a determinat creşterea Cmax şi ASC ale voriconazol (un substrat al
CYP2C19) cu 15%, respectiv 41%.
Cilostazol
Omeprazolul ca şi esomeprazolul acţionează ca inhibitor al CYP2C19. Într-un studiu încrucișat,
omeprazolul administrat în doze de 40 mg la pacienţii sănătoşi, a determinat creşterea Cmax şi ASC a
cilostazolului cu 18% şi respectiv cu 26%, iar pentru unul dintre metaboliţii săi activi, cu 29%, respectiv
cu 69%.
Cisaprida
La voluntarii sănătoşi, administrarea concomitentă a 40 mg esomeprazol a determinat o creştere cu 32% a
ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) şi o prelungire cu 31% a timpului de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2), fără a fi însoţite şi de o creştere semnificativă a
concentraţiilor plasmatice maxime ale cisapridei. Intervalul QTc prelungit uşor observat după
administrarea cisapridei în monoterapie, nu a fost prelungit suplimentar după administrarea cisapridei în
asociere cu esomeprazol.
Warfarina
Administrarea concomitentă a 40 mg esomeprazol la pacienţii trataţi cu warfarină în cadrul unui studiu
clinic, a arătat că timpii de coagulare se aflau în intervalul valorilor normale. Totuşi, după punerea pe
piaţă a medicamentului, în timpul tratamentului concomitent, au fost raportate câteva cazuri izolate de
INR crescut, semnificative din punct de vedere clinic. Se recomandă monitorizarea pacienţilor la iniţierea
şi întreruperea tratamentului concomitent cu esomeprazol, pe parcursul tratamentului cu warfarină sau cu
alţi derivaţi cumarinici.
Clopidogrel
Rezultatele din studiile clinice la indivizii sănătoşi au evidenţiat interacţiuni farmacocinetice
(FC)/farmacodinamice (FD) între clopidogrel (300 mg ca doză de iniţiere urmată de 75 mg/zi doză de
întreținere) şi esomeprazol (40 mg zilnic pe cale orală) determinând scăderea expunerii la metabolitul
activ al clopidogrelului în medie cu 40% şi o scădere a inhibării agregării plachetare maxime (induse de
ADP) în medie cu 14% .
Într-un studiu clinic la indivizi sănătoşi, s-a înregistrat o scădere de aproximativ 40% a expunerii la
metabolitul activ al clopidogrelului atunci când combinația în doză fixă de esomeprazol 20 mg + acid
acetilsalicilic 81 mg a fost administrată împreună cu clopidogrel, comparativ cu clopidogrel administrat
singur. Cu toate acestea nivelul maxim de inhibare a agregării plachetare (ADP indusă) la aceşti indivizi a
fost același la ambele grupe de pacienţi.
S-au raportat date neconcordante cu privire la implicaţiile clinice ale acestei interacţiuni farmacocinetice
(FC)/farmacodinamice (FD) din punct de vedere al evenimentelor cardiovasculare majore atât din studii
observaţionale, cât şi din studiile clinice. Ca o măsură de precauție, nu se recomandă administrarea
concomitentă cu clopidogrel.
Medicamente investigate fără interacţiuni relevante clinic
Amoxicilina și chinidina
S-a demonstrat că esomeprazolul nu are efecte relevante din punct de vedere clinic asupra
farmacocineticii amoxicilinei sau chinidinei.
7
Naproxen sau rofecoxib
Studiile care au evaluat administrarea concomitentă a esomeprazol şi naproxen sau rofecoxib nu au
identificat interacţiuni farmacocinetice relevante clinic în timpul studiilor pe termen scurt.
Efectele altor medicamente asupra farmacocineticii esomeprazolului
Inhibitorii CYP2C19 şi/sau CYP3A4
Esomeprazolul este metabolizat de către CYP2C19 şi CYP3A4. Administrarea concomitentă a
esomeprazolului cu alt inhibitor al CYP3A4, claritromicina (500 mg de două ori pe zi), a determinat o
dublare a expunerii (ASC) la esomeprazol. Administrarea concomitentă a esomeprazolului cu un inhibitor
concomitent al CYP2C19 şi CYP3A4 poate determina o creştere mai mare decât dublul expunerii la
esomeprazol. Inhibitorul CYP2C19 şi CYP3A4, voriconazol, a crescut ASCτ pentru omeprazol cu 280%.
Ajustarea dozei de esomeprazol nu este de obicei necesară în niciuna dintre aceste situaţii. Cu toate
acestea, trebuie luată în considerare ajustarea dozelor în cazul pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă
şi în cazul indicaţiei de tratament de lungă durată. Tratamentul de lungă durată este indicat la adulţi şi
adolescenţi (cu vârsta de 12 ani sau peste, vezi pct. 4.1).
Medicamente inductoare ale CYP2C19 şi/sau CYP3A4
Substanţele active cunoscute ca inductoare ale CYP2C19 sau CYP3A4 sau ale ambelor (cum sunt
rifampicina şi sunătoarea (Hypericum perforatum)) pot duce la scăderea concentraţiilor plasmatice de
esomeprazol, prin creşterea ratei de metabolizare a esomeprazolului.
Copii şi adolescenţi
Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele clinice privind utilizarea Nexium în sarcină sunt insuficiente. În cazul amestecului racemic de
omeprazol, datele dintr-un număr mare de sarcini expuse, din cadrul unor studii epidemiologice, nu au
indicat niciun fel de efecte malformative sau fetotoxice. Studiile la animale cu esomeprazol nu au indicat
vreun efect dăunător direct sau indirect cu privire la dezvoltarea embrionară/fetală. Studiile la animale cu
amestec racemic nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, naşterii sau
dezvoltării post-natale. Medicamentul trebuie prescris cu prudenţă la femeia gravidă.
Conform unui număr moderat de date privind femeile gravide (între 300-1000 de rezultate obţinute la
gravide), nu s-au evidenţiat efecte malformative sau efecte toxice feto/neo-natale ale esomeprazolului.
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte toxice asupra funcţiei de
reproducere (vezi pct. 5.3).
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă esomeprazolul este excretat în laptele uman. Nu există informaţii suficiente în ceea
priveşte efectul esomeprazolului asupra nou-nascuţilor/sugarilor. Esomeprazol nu trebuie utilizat în
timpul alăptării.
Fertilitatea
Studiile la animale cu un amestec racemic de omeprazol administrat oral nu au evidenţiat efecte directe
asupra fertilităţii.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nexium are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Au fost
raportate reacții adverse cum sunt ameţeala (mai puțin frecvente) şi tulburări de vedere (rar) (vezi pct.
4.8). În cazul în care pacienții prezintă aceste reacţii adverse nu trebuie să conducă vehicule sau să
folosească utilaje.
8
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cefaleea, durerea abdominală, diareea şi greaţa sunt cele mai frecvent raportate reacţii adverse din
studiile clinice (de asemenea şi după punerea pe piaţă). Suplimentar, profilul de siguranţă este similar
pentru diferite forme famaceutice, indicaţii terapeutice, grupe de vârstă şi grupe de pacienţi. Nu s-a
identificat o relaţie între doza administrată şi reacţiile adverse.
Lista reacţiilor adverse prezentată sub formă de tabel
Următoarele reacţii adverse medicamentoase au fost identificate sau suspectate în cadrul programelor de
studii clinice pentru esomeprazol şi după punerea pe piaţă a medicamentului. Niciuna dintre aceste reacţii
adverse nu s-a demonstrat că depinde de doză. Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă:
foarte frecvente (>1/10); frecvente: (≥1/100 şi

NEXIUM 10mg – detalii si pret

DCI medicament: ESOMEPRAZOLUM
Forma farmaceutica: gran. gastrorez. pt. susp. orala
Cantitate/ambalaj: 28 gran. gastrorez. pt. susp. orala
Doza (concentratia): 10mg
Forma de prezentare: CUTIE X 28 PLICURI DIN PET/AL/PEJD CONTINAND GRAN. GASTROREZ. PT. SUSP. ORALA
Firma: ASTRAZENECA AB
Tara: Suedia
Cod ATC: A02BC05
Cod CIM: W53101001


ATENTIE! Acest pret este PRET DE RAFT al medicamentului ( pret necompensat).

VEZI PRET



VEZI
pretul medicamentului
si al echivalentelor

Atentionare!
NEXIUM 10mg gran. gastrorez. pt. suspensie orala este un medicament.
Folositi NEXIUM 10mg gran. gastrorez. pt. suspensie orala doar la indicatia medicului.
Prospectul din aceasta pagina este un prospect informativ al medicamentului NEXIUM 10mg gran. gastrorez. pt. suspensie orala
Nu folositi informatiile din prospect in scopul tratarii cu NEXIUM 10mg gran. gastrorez. pt. suspensie orala a unei probleme de sanatate.

Index medicamente